Un fost coleg.....Cristi

Stau si ma intreb.......ce e viata? da, chiar asa......ce e aceasta frumoasa floare pe care o primim cadou si a carei soarta depinde de noi....creste, infloreste, miroase frumos, se inmnulteste si lasa in urma un miros placut sau moare si se ofileste subit si mult prea rapid....nici nu stiu ce sa zic....unele flori se ofilesc mult, mult prea repede si....mor....

fostul coleg de gimnaziu cu care am amintiri, fostul coleg de banca.....nici nu stiu ce sa zic......prea repede s-a stins....de ce ai facut acest gest nu poate sti nimeni decat tu si Dumnezeu, dar indiferent ce motiv stupid ai fi avut trebuia sa ai curajul sa treci peste pentru ca mereu ai dovedit putere si curaj sa treci peste probleme, pareau calit, tare......dar sub coaja asta pe care o aratai erai sensibil si omenos.....am vazut cu totii ca tineai mult la cei de langa tine si te afectau problemele personale si te macinau...prea multe vorbe, in aceste momente cel mai bine e sa tacem si sa meditam....la ce e viata, cel mai pretios dar si nu trebuie sa il luam de la nimeni si nici de la noi insine....se pare ca nu ai stiut sa ai grija de floarea ta si ti-ai smuls-o singur....odihneste-te in pace......desi nu cred ca acolo va fi pace si liniste.....asta e un avertisment pentru toti si un semnal de alarma ca trebuie sa fim puternici si sa nu renuntam niciodata...si tacerea se lasa peste mine, acoperindu-mi cuvintele si tac....pentru cel ce a fost Cristi Popovici....